Sărbătoarea denumită „Ziua Cânepii” a fost marcată pentru a 7-a ediție a ZILEI CÂNEPII, în Grădina Zmeilor Sălaj, cu tema CÂNEPA – TRADIȚIE și MEȘTEȘUG.

Schimbarea la față e prilej să ne schimbăm punctul de vedere asupra cânepii, să revenim de la percepția de drog blamat, la percepția tradițională – plantă tehnică și de leac.

Această a 7-a ediție a fost una specială, la care au participat prieteni vechi ai cânepii, oamenii care au pornit această celebrare în 2015.

Cânepa face parte din identitatea națională, poporul român a crescut în jurul cânepii mii de ani, iar atunci când Leontina vorbește despre cânepă o face cu sufletul la vedere și nu ai cum să nu simţi că într-adevăr această plantă e ceva sacru, ce nu trebuie lăsat să se piardă, pentru că face parte din moștenirea lăsată de ai noștri din moși strămoși, face parte din noi. Și dacă te iei la vorbă cu oamenii în satele românești, toți o să-ți spună același lucru, pentru că toți știu de acasă ce este cânepa și felul în care părinții, bunicii și străbunicii au crescut cu ea, și fiecare dintre ei are propria poveste în care cânepa este mereu prezentă.

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura cânepii şi a inului, şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. În zilele noastre, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă câteva sute de hectare.

Pentru Leontina Prodan cânepa reprezintă, înainte de toate, simbolul propriei libertăţi, şi asta deoarece cultivarea ei este îngrădită şi supravegheată, inclusiv prin sistemul autorizării. „Cânepa este simbolul libertăţii mele, dacă mai vrea să simtă și altcineva că este liber, atunci să cultive cânepă“, spune Leontina Prodan.

Suntem onorați că am luat parte și noi, echipa AMCT, la această ediție și cu siguranță ne vom reîntoarce an de an.

Mulțumiri organizatorilor Leontina Prodan, Gheorghe Căpușan, Alex Imreh și Sebastian Lința.