Festivalul Cânepii din Geoagiu de sus (comuna Stremț, jud. Alba). Editia a VI-a

Festivalul Cânepii din Geoagiu de sus (comuna Stremț, jud. Alba). Editia a VI-a

Sub deviza: Ce am fost și ce am ajuns! Sămbătă 14 august, voi fi prezent la Festivalul Cânepii din Geoagiu de sus (comuna Stremț, jud. Alba).

Mai jos aveți mesajul meu la acest eveniment: Cănepa (Canabis sativa), de la o problema falsă inventată legată de narcotice la o soluție inovativă de bioeconomie circulară de înverzire a Europei!I. Context legislativ (De la imaginea falsă de plantă narcotică la plantă de înverzire)Una dintre cele 3 mari provocări ale Europei până în 2050 (natalitate, digitalizare si ecologizare) este legată de procesul de decarbonizare și înverzire a politicilor publice. În acest context legislația europeană referitoare la cultura cânepii (Canabis sativa) este supusă unui proces de modificare radicală prin eliminarea restricțiilor legate de asocierea mentală forțată artificial în mintea consumatorilor și producătorilor cu marijuana (Canabis indica) în ultimii 30 de ani de către legislația actuală. Clusterul de cânepă creat în România în mai 2021, poartă negocieri cu MADR pentru eliminarea acestor restricții care creează un handicap major în aplicarea PNRR-ului României în materie de decarbonizare și înverzire a economiei României. Trendul acestor modificări legislative operat deja în mare parte din țările vestice UE va obliga Ministerul de Interne la o repoziționare complexă mesajului actual legat de confuzia intenționat voită legislativ dintre Canabis sativa si Canabis indica. De asemenea trebuie înțeles din partea structurilor MAI că este necesar un transfer de responsabilitate legislativă a producătorului mic (țăranul ca deținător de Know how) înspre UAT-uri în ceea ce privește paza culturilor și a riscurilor legate de furturi din culturi pentru scopuri ilegale pentru a ne înscrie în comportamentul european al structurilor de interne democratice la nivel european. Spiritul și litera acestor modificări legislative la nivel european este legat de faptul că această specie (Canabis sativa) nu se regăsește în Convenția Națiunilor Unite privitoare la stupefiante și ca atare este necesară armonizarea legislației europene cu cea a ONU. Pe de altă parte în contextul orașelor și județelor verzi, se circumscrie și voința politică a Județului Alba de a deveni un județ verde, context în care s-au făcut deja pași importanți în valorificarea identității culturale a județului prin punerea în valoare a tradițiilor locale legate de straiele populare ecologice din cânepă. II. Context istoric (de la Ce am fost și ce am ajuns la Ce am fost și ce am putea fi ) Până în 1990, România era Campioană Europeană la suprafața de cânepă și a treia țară din lume producătoare de cânepă, dar din păcate legislația europeană a trecut în mod eronat din punct de vedere științific cânepa pe lista plantelor narcotice, ceea ce a dus la dispariția aproape în totalitate a acestei culturi din România. În ultimii ani, cultura cânepii de fibră a cunoscut un declin îngrijorător, de la 45.000 ha, în anul 1989, la cca 2.000 ha, în ultimii ani. România a fost al III-lea producător de fibră de cânepă pe plan mondial, producţia fiind cantonată cu precădere în judeţele Timiş, Arad, Bihor, Satu Mare, favorabile culturii cânepii. Sigur județul Arad avea mai mare suprafață decât Europa de azi.III. Decalogul înverzirii Europei În contexul european New Green Deal, Europa trebuie să devină neutră în carbon în până în 2050, proces de decarbonizare în care cânepa reprezintă soluția principală soluție pe care o prezentăm sub forma unui decalog:

1. Plantă campioană în decarbonizarea Europei: Natura versatilă a cânepei reprezintă un potențial de câteva sute de miliarde de euro din piețele din aval la nivel european, în special la fabricarea materialelor reutilizabile, reciclabile și compostabile in industria automobilelor, construcțiilor, industria electrică, și in alte ramuri bioindustriale și bioeconomice. Astfel, ea poate contribui esențial la decarbonizarea de produse esențiale pentru o economie prosperă și durabilă.

2. Planta campioană mondial la ecologie în contexul european New Green Deal: Cânepa necesită foarte puține imputuri chimice și are un impact pozitiv asupra solului și biodiversității, producând Zero deșeuri: totul poate fi folosit sau transformat!

3. O plantă bioresponsabilă cultural : Cânepa face parte din fibra identității naționale (cânepa, oaia și albina reprezintă cele 3 elemente sacre ale țăranului român). O țară care nu-și asumă propria identitate culturală nu are viitor.

4. O plantă campioană mondială în elemente nutriționale: În timp ce semințele sunt deosebit de bogat în proteine de înaltă calitate și au un spectru unic acizii grași esențiali, florile și frunzele sunt pline de substanțe fito chimice valoroase (canabinoizi, terpene și polifenoli), susținând un stil de viață sănătos.

5. O cultură polivalentă: Adevărata valoare adăugată a cânepei industriale este capacitatea de a furniza diferite produse într-o singură cultură: alimente, furaje pentru animale, produse cosmetice, biomateriale, energie, având în același timp un impact impact pozitiv asupra mediului și în rotația culturilor.

6. O cultură bioresponsabilă social: Prin maximizarea utilizării teren, cânepa este o materie primă valoroasă și versatilă, sursă de venit suplimentar pentru fermieri și comunități, ca soluție pentru frânarea depopulării rurale. Lanțul valoric al cânepei este alcătuit din materie primă de origine locală și know-how global.

7. O cultură campioană mondială a rentabilității economice. De departe cânepa cultivată reprezintă cultura cea mai rentabilă pentru agricultori dintre toate culturile agricole datorită cantității mari de biomasă produsă.

8. O plantă campioană mondială a bioeconomiei circulare: Gospodăria țărănească (pentru care cânepa a fost o plantă sacră până în 1990) reprezintă mecanismul de supraviețuire al unei țări în vremuri de criză economică, socială, sanitară, alimentară, geopolitică.

9. O cultură campioană mondială la bioetică: În contexul actual în care presiunea etică pusă de societate pe autorități în materie de etică devine din ce în ce mai mare este esențială construcția de politici publice agricole și industriale de promovare a acestei plante etice.

10. O cultură ce produce haine antimicrobiene si antivirale și termice în contextul crizei sanitare și viitoare: Experiența empirică multiseculară a țăranului român de îmbrăcare în straie din cânepă cu rol antiviral, termic și antimicrobian devine astăzi o prioritate științifică de studiu la nivel național, european și mondial.

Conf. Dr. Avram Fițiu
Secretar General
Federația Națională de Agricultură Ecologică

Sărbătoarea denumită „Ziua Cânepii” a fost marcată pentru a 7-a ediție a ZILEI CÂNEPII, în Gradina Zmeilor, cu tema CÂNEPA – TRADIȚIE și MEȘTEȘUG

Sărbătoarea denumită „Ziua Cânepii” a fost marcată pentru a 7-a ediție a ZILEI CÂNEPII, în Grădina Zmeilor Sălaj, cu tema CÂNEPA – TRADIȚIE și MEȘTEȘUG.

Schimbarea la față e prilej să ne schimbăm punctul de vedere asupra cânepii, să revenim de la percepția de drog blamat, la percepția tradițională – plantă tehnică și de leac.

Această a 7-a ediție a fost una specială, la care au participat prieteni vechi ai cânepii, oamenii care au pornit această celebrare în 2015.

Cânepa face parte din identitatea națională, poporul român a crescut în jurul cânepii mii de ani, iar atunci când Leontina vorbește despre cânepă o face cu sufletul la vedere și nu ai cum să nu simţi că într-adevăr această plantă e ceva sacru, ce nu trebuie lăsat să se piardă, pentru că face parte din moștenirea lăsată de ai noștri din moși strămoși, face parte din noi. Și dacă te iei la vorbă cu oamenii în satele românești, toți o să-ți spună același lucru, pentru că toți știu de acasă ce este cânepa și felul în care părinții, bunicii și străbunicii au crescut cu ea, și fiecare dintre ei are propria poveste în care cânepa este mereu prezentă.

Până în 1989, România ocupa locul I în Europa la cultura cânepii şi a inului, şi locul IV în lume. Se cultivau aproximativ 75.000 de hectare de in şi 49.000 de hectare de cânepă. În zilele noastre, însumat, cele două plante tehnice abia dacă acoperă câteva sute de hectare.

Pentru Leontina Prodan cânepa reprezintă, înainte de toate, simbolul propriei libertăţi, şi asta deoarece cultivarea ei este îngrădită şi supravegheată, inclusiv prin sistemul autorizării. „Cânepa este simbolul libertăţii mele, dacă mai vrea să simtă și altcineva că este liber, atunci să cultive cânepă“, spune Leontina Prodan.

Suntem onorați că am luat parte și noi, echipa AMCT, la această ediție și cu siguranță ne vom reîntoarce an de an.

Mulțumiri organizatorilor Leontina Prodan, Gheorghe Căpușan, Alex Imreh și Sebastian Lința.